Ojas este un cuvânt sanscrit în semnificaţia căruia sunt cuprinse imunitatea, compasiunea (karuna), răbdarea (kshanti), puterea (bala), energia (virya), perseverenţa. Calităţile ojas au fost descrise de către înţelepţii antici Vedo-Yoghino-Buddhisto-Musulmani ai tradiţiei Ayurvedice. Charaka, marele rătăcitor sannyasin şi medic ayurvedic din anul 200 i. Hr., enumera calităţile ojas: grele, reci, moi, netede, vâscoase, dulci, stabile, curate, onctuoase, lipicioase sau coezive. Acestea sunt calităţile unei cantităţi echilibrate de Kapha (apă-pământ). Charaka descrie ojas ca având culoarea gheei (unt clarifiat), dar gustul mierii (madhu) şi miros de laja (orez prăjit uscat). Printre mâncărurile care ajută la îmbogăţirea cantităţii de ojas se numără produse precum gheea (un clarifiat nesărat V-P-K-), laptele (V-P-K+- cel organic neprelucrat şi proaspăt este sattvic, cel pasteurizat, homogenizat şi nu tocmai proaspăt este uşor rajasic; în fine, va deveni uşor tamasic laptele provenit de la o vacă ce nu a fost tratată cu blândeţe, nu a fost lăsată să pască liber sau a fost hrănită cu carne (vaca fiind în mod normal vegetariană), curmalele (sattvicV-P-K+), migdale (trebuie să fie înmuiate şi curăţate sau opărite – sattvic V-P-K+ când sunt înmuiate şi curăţate, în rest V-P+K+), orez basmati (sattvic V-P-K-) şi avocado (tamasic V-P-K+).

Printre mâncărurile pe care cercetătorii moderni le consideră capabile să prevină sau să trateze cancerul, şi, astfel, să ajute la formarea de ojas (cel mai des întâlnite în non-OMG-uri (organisme modificate genetic)) se numără merele (V+P-K- rajasic), fasolea (inclusiv cea din soia, doar sub formă de tofu – V+P+K- rajasic), sfecla (V-P+K-), broccoli (V+P-K- rajasic), rădăcina de brusture (V+P+K-), varza de Brusseles (V+P-K- rajasic), varza (V+P-K- rajasic), conopida (V+P-K- rajasic), ţelina (V+P-K-), citricele (V-P+K+ rajasic), chimionul (V-P-K- sattvic), uleiul din seminţe de in sau chiar seminţele de in (V-P-K+ sattvic), usturoiul (V-P+K- tamasic), strugurii (e important sa consumaţi doar struguri organici – cei verzi sunt V-P+K-, roşii, negri sau violeţi sunt V-P-K+ sattvic), legume verzi (V+P-K- greu de generalizat, sattvic), varza creaşă (V+P-K- sattvic), uleiul de măsline (V-P-K+), ceapa (V+P+K- tamasic), pătrunjelul (V-P+K- sattvic), ananasul (cu enzima bromelain – V-P+K+ rajasic), afine (de preferinţă organice – V+P+K-), ardeiul gras roşu (V+P-K-), produse din soia (dacă sunt oganice şi fără OMG, făcute tradiţional, cum ar fi tofu V+P-K+, nu derivaţi moderni şi substituţi ai cărnii V+P-K+), dovleac (iarna V+P-K-, vara V-P-K+), mandarine (V-P+K+), roşii (conţin pigmentul lycopene, însă unii cred că ar deranja echilibrul tridoshic V+P+K+), iaurt (proaspăt făcut este V-P-K+, stătut sau cumpărat V-P+K+. Probioticele sunt recomandate), căpşuni (V-+K+) şi tărâţe de grâu (V-P-K+) (Wildman EC, 2001; Meydani şi Ha, 2000; de Roos şi Katan, 2000; citat în Yance, 1999; Macrae, 1999; citat în Murray, 1996; citat în Duke, 1997; Gann, et al., 1999; Newmark, 1999; Eckert, 1999; Kapadia GJ et al., 1996; Seeger, 1967). Cele mai multe cercetări se concentrează asupra unor substanţe chimice vegetale cum ar fi izoflavonii, izoprenoizii şi carotenoizii.

Ierburile precum ashwagandha (Withania somnifera), shatavari (sparanghelul) (Asparagus racemosus), amalaki (Emblica officinalis) şi amestecuri vegetale cum ar fi cea a Dr. Lad - Shakti Prana Jam şi Chyavanprash Jam - sunt de asemenea folositoare pentru formarea de ojas. Formarea şi circuitul ojas-urilor sunt susţinute şi de atitudini şi practici sattvice – înotul, Yoga, Tai Qi, Qi Gong, Aikido, meditaţia, pranayama (respiratul alternativ pe nări sau conştientizarea respiraţiei), folosirea mantrelor sau a rugăciunilor, plecăciunea în faţa lui Buddha, Dumnezeu, în faţa zeiţelor, înţelepţilor sau sfinţilor şi cititul scripturilor sacre, a sutrelor Buddhiste, literatura Vedico-Yoghină sau alte texte spirituale, compania înţelepţilor şi practicarea generozităţii anonime (dana paramita) şi a hotărârilor corecte, lucide, conştiente (samyak-samkalpa).

Ayurveda explică relaţia cauzală a celor prezentate mai sus prin Legea Similarităţii şi a Nesimilarităţii. Aceasta afirmă că o anumită proprietate aplicată unei substanţe va spori acea proprietate în substaţa respectivă. Daca o substanţă este expusa unor proprietăţi ca cele întruchipate în ojas, atunci această substanţă va deveni mult mai asemănătoare cu ojas. Astfel, mâncărurile enumerate mai sus trebuie să fie bogate în calităţi ojas , şi chiar sunt. În mod similar, ierburile şi atitudinile prezentate au şi ele aceste calităţi ojas, iar atunci când o persoană este expusă lor, ea îşi va creşte automat cantitatea de ojas. Privind dintr-o altă perspectivă, putem spune că aceste substanţe sunt anabolice (susţin asimilaţia naturală).

Atunci când ojas e diminuată, pot apărea următoarele simptome: teamă, îngrijorare, slăbiciune, extenuare, paloare, slăbire, senzaţie de greu, tristeţe, dureri ale organelor de simţ, imunitate scăzută, etc. Aceste simptome sunt toate tulburări Vata şi pot fi cauzate de istovire emoţională persistentă - cum ar fi furia (Pitta), îngrijorarea (Vata), teama (Vata), mâhnirea (Vata şi/sau Kapha) - de boli de lungă durată (Vata), post îndelungat (dereglează Vata-Pitta), efort extrem (dereglează Vata), sex excesiv (dereglează Vata-Pitta), eliminare excesivă a lichidelor din corp - cum ar fi sângele, mucusul, sperma sau secreţii vaginale ale glandei Bartholin etc. (dereglează Vata), expunerea excesivă la soare (dereglează Pitta) şi vânt (dereglează Vata), lipsa odihnei (dereglează Vata), dietă pe baza de produse reci, uscate şi tari (dereglează Vata), vârsta înaintată (ciclu al vieţii Vata) şi de perioade ale anului uscate (anotimp anului Vata este toamna). De asemenea, drogurile/stimulentele (dereglează Vata) cum ar fi alcoolul (dereglează Vata-Pitta-Kapha, tamasic), tutunul (dereglează Vata-Pitta, rajasic), amfetaminele (dereglează Vata-Pitta), etc, sunt în detrimentul proceselor fiziologice. Înţelegerea acestui lucru se referă la legea cauzei şi a efectului descrisă mai sus – Legea Similarităţii şi a Nesimilarităţii. Calităţile alcoolului (dereglează Vata-Pitta), de exemplu, sunt complet opuse calităţilor ojas. Ingerarea acestor substanţe aduce aceste calităţi în corp, şi astfel descresc calităţile ojas. Evitând aceşti factori cauzativi, ne putem proteja ojas.

Iată de ce cel de-al cincilea precept Buddhist spune că nu trebuie consumate alcool sau alte toxine, droguri recreaţionale sau ţigări. Venerabilul Thich Nhat Hahn, călugar buddhist vietnamez, numeşte această cumpătare “Cel de-al cincilea antrenament pentru integritatea minţii. Consumul atent”. Acesta spune: “fiind conştient de suferinţele pe care le aduce o dietă haotică, jur să cultiv o sănătate bună, fizică si psihică, pentru mine, familia mea şi societatea în care trăiesc, prin practicarea unui mâncat şi băut atente. Jur să consum doar produse care păstrează armonia, bunăstarea şi fericirea în corpul, conştiinţa mea, şi în corpul şi conştiinţa familiei şi societăţii mele. Sunt decis să nu folosesc alcool sau alte otrăvuri, sau să mănânc mâncare sau alte produse toxice, cum ar fi anumite programe TV, reviste, cărţi, filme şi conversaţii. Sunt conştient că a-mi polua organismul sau conştiinţa cu aceste otrăvuri este o trădare a strămoşilor mei, a părinţilor mei, a mea proprie şi a generaţiilor următoare. Mă voi strădui să transform violenţa, frica, mania şi confuzia din mine şi din societate, adoptând o dietă armonioasă, pentru mine şi pentru societate. Înţeleg că o dietă corectă este crucială pentru transformarea de sine şi a societăţii.” (Hahn, Mania 2001:211)

Sexul excesiv (cu partener) şi masturbarea dereglează puternic Vata-Pitta şi epuizează ojas mai mult decât orice altă activitate umană. Thich Nhat Hahn numeşte moderaţia şi controlul dorintei sexuale “Cel de-al treilea antrenament pentru integritatea mintii: responsabilitatea sexuală”, “Fiind conştient de suferinţa cauzată de purtarea sexuală necuviincioasă, jur să îmi cultiv responsabilitatea şi să învăţ căi de a proteja siguranţa şi integritatea indivizilor, cuplurilor, familiilor şi a societăţii. Sunt decis să nu mă angrenez în relaţii sexuale fără iubire şi angajament într-o relaţie de lungă durată. Pentru a păstra fericirea mea şi a altora, sunt decis să respect obligaţiile mele şi ale celorlalţi. Voi face tot ce îmi stă în putinţă să protejez copiii de abuzuri sexuale şi cuplurile şi familiile de destrămare cauzată de purtări sexuale neadecvate”. (Hahn, Mania 2001:211)

Venerabilul maestru budist Tripitaka Hsuan Hua din Orasul celor Zece Mii de Buddha (www.DRBA.org), în comentariul său la Shurangama Sutra, volumul 1, spune, “Când eşti tânăr iar sângele (rakta) şi respiraţia (qi-prana) îţi sunt agitate, restricţia care se impune este asupra sexului. Tinerii ar trebui să îşi restricţioneze dorinţa sexuală. Dacă nu o faci, corpul are să-şi piardă sănătatea şi puterea.” (Ven. Hua, Shurangama Sutra V1 2002: 36). Aceasta se referă la pierderea esenţei (jing qi în medicina chineza – spermă [shukra dhatu] sau secreţiile Bartholin [artava dhatu]), ceea ce distruge ojas. Acesta este al treilea precept Budhist. Maestrul Hua continuă “când te afli în floarea vârstei, iar sângele şi respiraţia îţi sunt puternice, restricţia care se impune este asupra conflictului. Nu trebuie să-ţi petreci tot timpul căutând cearta. Dacă cineva te loveşte, fă un pas în spate. Nu te lupta cu lumea“ (Ven. Hua, Shurangama Sutra V1 2002: 36). Acesta este primul precept Budhist – Să nu faci rău (ahimsa). Thich Nhat Hahn o numeste “Primul antrenament pentru integritatea mintii: Venerarea Vieţii”: “Conştient de suferinţa cauzată de distrugerea vieţii, jur să cultiv compasiunea şi să aflu căi de a proteja vieţi oamenilor, animalelor, plantelor şi mineralelor. Sunt hotărât să nu ucid, să nu las pe alţii să ucidă, şi să nu iert nici un act de ucidere din lume, în gândirea sau în modul meu de viaţă” (Hahn, Mania 2001: 209). Maestrul continuă: “Când eşti bătrân, iar sângele şi respiraţia sunt greoaie, restricţia care se impune este asupra acumulării lucrurilor. Acumularea lucrurilor înseamnă a fi lacom peste măsură. Oamenii în vârstă nu trebuie să fie lacomi în prinvinţa acumulării lucrurilor” (Ven. Hua, Shurangama Sutra V1 2002: 36). Acest ultim concept este cel de-al treilea precept Buddhist – Nu fii lacom sau egoist. Thich Nhat Hahn numeşte acesta “Cel de-al doilea antrenament pentru integritatea minţii: Generozitatea”, “Constient de suferintele cauzate de exploatare, nedreptate socială, furturi sau opresiune, jur să îmi cultiv dragostea şi bunătatea şi să învăţ căi de a-i ajuta oamenii, animalele, plantele şi mineralele. Jur să practic generozitatea împărţindu-mi timpul, energia şi resursele materiale cu cei care au într-adevăr nevoie. Sunt decis să nu fur şi să nu am în posesie nimic ce ar putea aparţine altora. Voi respecta proprietatea altora, dar îi voi împiedica pe cei ce vor să profite de pe urma suferinţei umane sau suferinţei altor specii de pe Pământ.” (Hahn, Mania 2001: 210)

Ojas e esenţa vieţii şi expresia supremă al acelui circuit al inteligenţei unificatoare pe care o numim Conştiinţă. Viaţa e un proces – un circuit al inteligenţei, al energiei şi conştiinţei, care se simte ca o beatitudine atâta timp cât circuitul este continuu.